Pentru noi, sunt eroi.

Din arhiva personală a d-nei Maria Furtună.
Voineșteanul Furtună Ioan, plecat în al Doilea Război Mondial, de unde nu s-a mai întors.

A rămas un nume pe o placă comemorativă.

Bocet pentru Ion cel fără de mormânt

Ioane, Ioane, Ioane, Ioane
Ai murit ca milioane
Ioane, trupul ți l-au frânt
Ioane, fără de mormânt.

Ioane, ai murit soldat
Unde te-or fi îngropat
Că-ți rămase țara oarbă
Să întrebe-un fir de iarbă.

Unde-i Ion, copilul meu
Care m-a iubit mereu,
Care nu s-a dus cu dușii,
Care s-a bătut cu rușii ?

Cine să-mi răspundă, cine
Țării tale nu-i fu bine
C-au venit oștiri străine
Precum noaptea nopții vine.

Ne-au scos morții din morminte,
Ne-au distrus biserici sfinte
Și apoi ne-au dat pe noi
Cu un secol înapoi.

Și în tine Ioane dragă
Au pus potera să tragă,
Tu te-ai stins netemător
Și privind în ochii lor.

Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria proscris-a,
Iarăși adevăr promis-a
De la Nistru pân' la Tisa...
~ ~ ~
Uite vremea cum mai trece,
Vine ceasul doisprezece,
Nu putem continua
Fără de Măria Ta.

Nu dorim decât atât:
Să aflăm numaidecât
Unde ți-i mormântul, Ioane,
Într-atâtea milioane.

Vrem să punem flori pe el
Și umbruța de drapel...
Să dormi, Ioane, liniștit,
Neamul tău nu a murit !

Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria proscris-a,
Iarăși adevăr promis-a
De la Nistru pân' la Tisa...

Vrem să punem flori pe el
Și umbruța de drapel...
Să dormi, Ioane, liniștit,
Neamul tău nu a murit !
Adrian Păunescu.