Episcopul Justinian Teculescu

Episcopul Justinian Teculescu (1863-1932)
După trei ani de dăscălie şi zece ani de preoţie la Râşnov, urmează 22 de ani petrecuţi în scaunul de protopop al Alba Iuliei (1901-1922), după care va fi numit în scaunul nou înfiinţatei „Episcopii a Armatei Române” cu sediul la Alba Iulia, unde va păstori 1 an şi 8 luni (9 aprilie 1923 – decembrie 1924), cu acest scop  fiind călugărit la Mănăstirea Hodoş – Bodrog, primind numele „Justinian“. Episcopului Justinian i se datorează aducerea de la Mărăşeşti şi reînhumarea în Parcul Carol din Bucureşti a rămăşiţelor pământeşti ale „Eroului Necunoscut” 1924, fapt care a produs un emoţionant efect în sufletele militarilor dar şi în sufletul ţării.
Vreme de 22 de ani, urcând şi coborând călare sau pe jos, în „Ţara de Piatră“ (Munţii Apuseni) se lasă pătruns de emoţiile sfinte ale amintirilor măreţe din epoca de glorie a neamului nostru din Ardeal, adâncindu-se în „sufletul moţului scump la vorbă, dar gata oricând la fapte mari”. Timp de 21 de ani (1902 – 1923) a fost preşedintele „ASTREI” Despărţământul Alba Iuliei, i s-a încredinţat organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918, este ales senator al Cercului de la Alba Iulia în primul Parlament al României. În carte găsim conflictul de idei pe care Octavian Goga l-a avut cu mai mulţi oameni importanţi ai Bisericii Ortodoxe, printre care şi cu Ion Teculescu. A fost şi preşedintele C.N.R. în 1918 iar în această calitate l-a primit la Alba Iulia, la 1 ianuarie 1919, pe faimosul general francez Henri Matiaş Berthelot (1861-1931). Cel mai renumit fiu al episcopului a fost Horea Teculescu, care pe lângă calitatea de scriitor a ajuns un excelent director la Liceul din Sighişoara.

Sursa text:  http://www.blajinfo.ro/istoricul-episcopiei-armatei-cu-sediul-la-alba-iulia-intre-anii-1921-1948-1419.html