Muntele Cetății (cota 960 m) sau "Cetatea Zânelor", este situat între Pârâul Cetății și Pârâul Mișca și este înconjurat din trei părți de piscuri mai înalte care-i asigurau protecția, atât în fața inamicului, cât și a vicisitudinilor naturii. Pantele de vest și de nord-vest ale muntelui coboară în valea Covasnei, având o largă deschidere spre zona depresionară. Pe această parte, dar și spre sud, se observă mai multe terase tăiate în stâncă și amenajate în antichitate. Spre nord-est și est malurile sunt abrupte, pe alocuri sub forma unor pereți de stâncă, aproape imposibil de urcat.
De
ce au ales dacii acest munte pentru a-l fortifica este așadar
lesne de înțeles. După cum se poate constata din cele
de mai sus, el se înscrie, din toate punctele de vedere, în
standardele concepției de amplasare a cetăților
dacice. Poziția strategică este excelentă: circa
jumătate din munte este înconjurat de prăpastie sau
zone greu accesibile; ascuns între munți și
înconjurat din trei părți de piscuri mai înalte
care-i asigurau protecție, are, totuși, o largă
deschidere spre zonele depresionare și o bună comunicare cu
celelalte cetăți din zonă; materialele de construcție
se găseau pe loc (piatră, lemn, lut); sursele de apă
erau în apropiere (izvoare la 100-200 m și pâraie la
baza muntelui), iar terenurile fertile din depresiune la doar 2-3 km
distanță; minereurile de sare și fier erau la
îndemână. În tot acest context nu este lipsit
de importanță faptul că unele amenajări,
existente încă din prima epocă a fierului, au
facilitat mult munca de amenajare și fortificare.
Mai ulte informații și fotografii, AICI!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu