Dumitru Furtună (1943 - 2015)

Dumitru Furtună s-a născut la data de 24 martie 1943, în localitatea Întorsura Buzăului, părinţii, Constantin si Maria, fiind expulzaţi, în septembrie 1940, de către horthyşti. Familia Furtună a fost o familie de mocani, dar şi de comercianţi. Înainte de 1940 aveau prăvălie şi cârciuma. Au fost cinci fraţi, toţi locuitori ai oraşului Covasna. Este căsătorit cu Maria Jica, din com. Teliu, jud. Braşov, având doi copii, la rândul lor căsătoriţi. Băiatul, Titus Felix este cadru didactic universitar–conferenţiar – la A.S.E. Bucureşti, Facultatea de Cibernetica, iar fata, Otilia-Diana, este judecător la Tribunalul Braşov. A urmat primele şapte clase la şcoala din Covasna – Voineşti, actuala Şcoala Generală „Avram Iancu”, liceul în oraşul Sf. Gheorghe, actualul Liceu „Székely Mikó”, apoi, Facultatea de Istorie din cadrul Universitarii Bucureşti.

Activitatea profesională: A fost profesor de istorie 42 de ani, dintre care 22 de ani la Şcoala Generală „Avram Iancu” din oraşul Covasna – Voineşti, al cărei director a fost timp de 11 ani. A avut gradul didactic I. Peste 10 ani a fost metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna. În toţi aceşti ani de profesorat a obţinut calificativul „foarte bine”. In prezent este pensionar. A desfăşurat o bogată activitate extraprofesională, după cum urmează: consilier local, 16 ani, în Consiliul Local al Oraşului Covasna (1992-2008); membru fondator al Filialei Covasna a Uniunii Culturale „Vatra Românească”; membru fondator al Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”; membru al Despărţământului ASTRA Covasna – Harghita; membru fondator şi primul preşedinte al Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, de la înfiinţare, în anul 1997, până în anul 2007; membru în consiliul parohial al bisericii ortodoxe din Covasna – Voineşti. 

Activitatea ştiinţifică: a participant la numeroase simpozioane la nivel local, judeţean sau naţional, la unele prezentând comunicări printre care: „Datini din Covasna” (Alba Iulia, 1989); „Mărturii despre ocupaţia horthystă în perioada 1940-1944, în fostul Judeţ Trei Scaune” (Sf. Gheorghe, 1992); „Covasna – Voineşti, leagăn de romanitate în arcul intracarpatic” (Miercurea-Ciuc, 1995); „Obiceiuri păstoreşti din Voineşti” (Sf. Gheorghe, 1997); „Covăsnenii şi marele act al Unirii” (Sf. Gheorghe, 1998); comunicarea cu tema „Asociaţia Justinian Teculescu, susţinătoare a spiritualităţii româneşti din Covasna”, prezentată la simpozionul dedicat aniversarii a 140 de ani de la naşterea Episcopului Justinian Teculescu, desfăşurat în oraşul Covasna, pe 5 noiembrie 2005.

Activitate publicistica: studiul Covasna – Voineşti, leagăn de romanitate în arcul intracarpatic, în „Angvstia”, I/ 1996; în curs de redactare, lucrarea monografică despre comunitatea româneasca din oraşul Covasna; colaborator al ziarului „Cuvântul nou”, unde a publicat circa de 20 de articole cu interviuri sau relatări pe diverse teme, legate de comunitatea covăsneană, cea din Voineşti îndeosebi, precum: „Şi monument şi biserica”, în „Cuvântul nou”, din 13 iulie 1993; „Şcoala şi biserica au crescut deodată”, în „Bună Ziua Covasna”, 24 noiembrie 1998; „Sfinţirea Monumentului Ostaşului Român din Covasna – Voineşti”, în „Cuvântul nou”, 27 octombrie 1993; „Nicolae Vleja – dascăl de excepţie, publicist şi scriitor”, în „Cuvântul nou”, 5 octombrie 1999; „Nedeia mocănească – Sintilia, între tradiţie şi actualitate”, în „Condeiul ardelean”, 18-24 iulie 2008.

În ziarele locale „Monitorul de Covasna”, „Condeiul ardelean” şi în doua ziare centrale, „Tex Plus” şi „Apărarea patriei”, au apărut interviuri cu profesorul Dumitru Furtună. În 2002, sub egida Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu”, a editat o foaie locala, cu titlul „Plai mioritic covăsnean”, având calitatea de redactor responsabil şi realizator principal al celor, din păcate, doar două numere apărute (în 2002 şi în 2003).

Activitatea culturală şi civică: organizator principal al Nedeii mocăneşti (Sântilia), sporadic înainte de 1989 şi permanent din anul 1990, până în anul 2007; implicarea în efortul comunităţii pentru construirea noii biserici ortodoxe din Voineşti, fiind şi ctitor al acesteia, alături de alţi credincioşi, şi al bustului Episcopului Justinian Teculescu; participarea la manifestările prilejuite de evenimente importante din viaţa localităţii, a judeţului şi la nivel naţional: la sărbătorirea zilei de 1 Decembrie în Alba Iulia, de mai multe ori; la Cluj-Napoca cu ocazia dezvelirii bustului lui Avram Iancu; la Blaj cu ocazia aniversării revoluţiei din 1848; la Miercurea-Ciuc la instalarea I.P.S. Ioan Selejan, dar şi cu alte ocazii; la Sf. Gheorghe, Izvorul Mureşului, Aita Mare, Zăbala etc. la diverse manifestări cu aceeaşi semnificaţie.

Pentru activitatea profesională şi extraprofesionala desfăşurată, în toţi aceşti ani, în calitatea sa de profesor şi lider al comunităţii româneşti, a primit însemne de recunoştinţă din partea unor instituţii publice sau organizaţii civice: „Diploma de merit” şi medalia comemorativă din partea Comandamentului de Jandarmi Judeţean Harghita, cu ocazia aniversarii a 150 de ani de la întemeierea jandarmeriei (2000); „Act de preţuire” din partea P.S. Ioan Selejan, cu ocazia sfinţirii bisericii ortodoxe din Voineşti (2002); „Diploma de excelenţă” acordată de Fundaţia Culturală „Mihai Viteazul” (2009).

Sursa: Informațiile au fost preluate din lucrarea PERSONALITĂȚI ALE ORAȘULUI COVASNA, autori- Ioan Lăcătușu, Luminița Cornea, Ioan Luca, Editura Eurocarpatica, 2009